 |
| Demonstrție în București, după proclamarea Republicii |
Mereu mă întreb, de ce România nu a reușit deloc în istoria sa? Am ajuns la trista concluzie, că noi, românii, un popor care am luptat pentru acest teritoriu, care am luptat pentru apărarea creștinismului, a identității naționale, am fost mereu la interesele Marilor Puteri. Am ajuns la tristul adevăr, că totul se datorează nouă, cei care nu am știut niciodată să alegem calea de mijloc, ci am oscilat între extreme. De exemplu, i-am provocat pe turci, când aceștia nu aveau de gând să ne cucerească, după care le-am cerut ajutorul pentru a lupta român, împotriva românului, din interese meschine, pentru putere.
Aceeași atitudine o avem și față de republică vs monarhie. Am criticat cât am putut monarhia, iar acum, în zilele care au urmat de la moartea Regelui Mihai, până la înmormântare, am căzut în cealaltă extremă. Însuși Regele Mihai ne îndemna la morală și la memorie și mai ales la credință, referându-se nu la loialitate , ci la credința religioasă.
Zilele aceste am văzut mulți monarhiști, fie istorici, fie politicieni, analiști politici, reporteri, dintre care mulți au fost penibili în atașamentul lor monarhic. Voi sintetiza mai jos doar cîteva dintre aceste penibilități:
- în prezentarea programului accesului publicului pentru a-și lua rămas bun de la Rege , au fost folosite expresii ca: ,, pelerinaj la catafalctul Regelui" ,, să se roage la catafalc" (în loc de să se roage pentru...), să se închine la catafalc" ( în loc de a aduce un omagiu... ).Am și văzut persoane care se închinau în fața fotografiei Regelui sau făcând mătănii în fața catafalcului. Tocmai acei reporteri care criticau atitudinea românilor de a se închina la Sfintele Moaște, acum erau într-un extaz total față de mulțimea oamenilor care,, se închinau" sau care ,,se rugau" la catafalc. Oare nu avem o măsură?.
- unii, mai îndrăzneți au cerut canonizarea Regelui, iar unii reporteri, total neinstruiți , au confundat dreptul Regelui uns de Patriarh de a-l înlocui pe acesta la anumite evenimente, cu dreptul de a face slujbe religioase;
- am auzit expresia că abolirea monarhiei și instaurarea republicii ,, au schimbat genetica românilor". - românii nu au fost consultați dacă vor sau nu abolirea monarhiei, ca și cum ar fi luat cineva în seamă ce vor românii, în decembrie 1947, când deja Puterile hotărâseră soarta României. Cine a mai văzut stat socialist monarhic?. Mai mult, unii mai spuneau că o puteam face singuri, dar am fost lași, ne-am trădat Regele. Românii ieșiseră dintr-un război greu, erau epuizați și cei mai mulți vedeau în noul regim bunăstarea lor. Și așa a fost, pentru cei mulți, care s-au văzut cu școli gratuite, cu asistență medicală gratuită, cu locuințe gratuite, cu locuri de muncă etc.
- românii nu au fost consultați, după 1989, printr-un referndum, dacă vor sau nu republică sau monarhie. Eu îmi amintesc foarte bine acele timpuri și spre deosebire de mulți alții, am o bună memorie. Au fost făcute sondaje de opinii, care arătau că doar 10 % dintre români vor monarhie și nu cred că astăzi a crescut foarte mult acest procentaj, mai ales când sunt informați cât de mult costă statul român întreținerea unei Case Regale. Trebuie să le amintesc analiștilor politici că actul de abdicare a Regelui a fost recunoscut pe plan internaţional, deoarece guvernele următoare au fost recunoscute de ţările occidentale. A avut nişte efecte recunoscute de toată lumea. După anul 1989, România a stabilit relaţii diplomatice cu numeroase state. Nimeni n-a condiţionat vreodată aceste acte de restaurarea monarhiei. Nu s-a pus problema invalidării acelui act de abdicare. Nici nu o puteau face, atâta timp cât au recunoscut acest act. Niciodată Puterile nu își vor recunoaște greșelile.
- Bogdan Chiriac a scos și el o perlă: reînstaurarea monarhiei în anii 90 ai secolului trecut ar fi schimbat soarta României, pentru că aveam blazon. Domnule Chiriac, blazon am avut și la Tratatul de Pace de la Paris, dar pentru Puteri au fost mai importante tancurile sovietice, secera și ciocanul sovietic! Nu mai pot Puterile de blazonul României, când pentru ele căderea lui Ceaușescu a fost mană cerească pentru a pune mâna pe România! Să fim serioși!.
-în laudele binefacerii monarhiei, se renunță la rolul românilor, la rolul partidelor istorice. Totul a fost făcut din voința regilor: Independența, Marea Unire, dezvoltarea economică, uitându-se multe dintre erorile regilor, începând chiar cu Carol I. Nu are rost să le reamintesc, când deja le-am scris pe acest blog;
- reporterii erau revoltați că tinerii află abia acum despre Regele Mihai. Dacă tinerii nu știau nimic despre Regele Mihai, ei sunt de vină. Sunt sigură că cei care nu știu de Rege, nu știu nici de Bogdan I sau de Basarab, ori despre Alexandru cel Bun, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Horea, Avram Iancu etc.Pe face-boock, nu se discută despre ei;
- românii au uitat un lucru esențial: înmormântările, în tradița creștină, nu sunt mitinguri. În liniște se petrece defunctul spre cele veșnice, nu în aplauze! Să strigi la o înmormântare ,, Trăiască Regele", când acesta e mort și când țara nu este monarhie, ca să-i urmeze vreun urmaș, așa cum se făceau în alte timpuri, în alte spații: ,, A murit Regele, trăiască Regele!" este de-a dreptul ridicul!
Am sintetizat câteva din penibilitățile auzite . Sunt foarte multe, care au contribuit la știrbirea importanței unui moment istoric, unic, până în prezent, în lume: susținerea financiară a funerariilor unui Rege, care a abdicat, de un Guvern republican. Prin acest gest, nu am reparat un act pe care românii l-au făcut, ci am arătat Puterilor, că acest popor are morală și că are putere de a repara greșelile pe care ele le-au făcut! Am arătat lumii întregi că suntem un popor fără prejudecăți. Acest lucru, cred că l-au văzut și l-au recunoscut și capetele încoronate sau urmașii lor, care au participat la funeralii!
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu