joi, 8 ianuarie 2015

ROMÂNCE CELEBRE(VII). REVOLUȚIONARELE PAȘOPTISTE




Ana Ipătescu  (1805-1875)

   Se știe că femeile au jucat un anumit rol în Revoluția de la 1848 din Țările Române, acela din umbră, ele fiind cele care confecționau panglici tricolore, steaguri și stegulețe, copiind manifeste. Însă, au existat printre ele și femei curajoase, pe care le-au mânat ori o datorie patriotică, ori un sentiment puternic de dragoste față de un revoluționar, deterninându-le să fie în primele rânduri ale luptelor revoluționare. 
  Astfel, pe 27 martie 1848, la Iași steagul libertății Moldovei a fost purtat de Elena Vârnav, o tânără de 24 de ani. Despre ea, istoria nu ne dă și  alte informații.
  În Țara Românească, Ana Ipătescu, fiica un negustor bogat și soția unui înalt funcționar, a participat alături de soțul ei la întâlnirele secrete ale "Frăției", cunoscându-l acolo pe chipeșul Nicolae Golescu, de care s-ar fi îndrăgostit. Se pare că pasiunea pentru acesta a îndemnat-o pe 19 iunie 1848, când primul guvern democrat a fost arestat prin trădarea coloneilor Odobescu și Solomon, să se pună în fruntea revoluționarilor și să elibereze guvernul. Iată cum relatează acest eveniment jurnalul austriac, "Allgemeine Osterreichische Zeitung",  la 20 iunie 1848: "Poporul devenise mânios, trebui însă, deoarece nu avea arme, să bată în retragere. Multora le pierea treptat curajul și începură să se îndoiască de cauza poporului suveran, temându-se ca libertatea, dobândită cu puține zile în urmă, va fi pierdută. Alții mai curajosi începură să construiască baricade, pentru a continua lupta inegală. Disperarea ajunsese de acum la un grad înalt, când o eroină parcă se năpusti din nori, venind pe Podul Mogoșoaiei cu două pistoale în mână. Ea striga din toate puterile: "Moarte trădătorilor! Tineri, curaj, salvați libertatea!". Aceste cuvinte ale tinerei eroine - care este soția unui funcționar, numele ei fiind Ana Ipatescu - electrizează masele. Se dă asaltul (...). Valahii s-au dovedit a fi eroi adevarați".
Maria Rosetti (1819-1893)
 O altă doamnă, care s-a dovedit foarte curajoasă, a fost Maria Rosetti ( de origine scoțiano-franceză, prima femeie ziaristă din România), soția  revoluționarului republican, C.A.Rosetti. Ea a participat la întrunirile desfăşurate în casa familiei Rosetti, ce aveau ca scop pregătirea revoluţiei în Ţara Românească. A făcut tot posibilul să-şi salveze soţul și pe ceilalți revoluționari arestați de turci şi expediați cu o corabie otomană în susul Dunării, spre Serbia, în septembrie 1848. Deghizată în ţărancă, împreună cu pictorul C.D. Rosenthal, bun prieten cu soţul ei, şi copilul abia născut, Libertatea Sophia, Maria Rosetti urcă pe corabie şi cere voie însoţitorilor să-l sărute pe Rosetti, strecurându-i  în gură un bileţel în care erau fixate ora şi locul unde întreg grupul de revoluţionari va fi eliberat. Operaţia a reuşit, după care au trăit nouă ani în exil, la Paris, unde Maria Rosetti a publicat "Principautés Danubiennes", în 1853. Rosenthal a folosit-o ca model pentru lucrările sale "România revoluţionară" şi "România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii", pictate în 1850.
Pelaghia Roșu (1800-1870)
  În Transilvania, Pelaghia Roșu, o învățătoare din Mărișel, un sat din Munții Apuseni, a condus femeile, într-o bătălie împotriva infanteriei maghiare. Este a doua femeie, din istoria noastră, dupa Doamna Chiajna, care conduce o bătălie. Bărbații din Mărișel, înșiși soțul și fiul ei, erau în oastea lui Avram Iancu. Pe 12 martie 1849, 1600 de infanteriști maghiari au atacat Mărișelul, crezând că nu vor avea vreo rezistență din partea localnicilor. Urmărind de pe munte, deplasarea trupei maghiare spre Mărișel, Pelaghia a adunat femeile din sat, care erau bune călărețe, le-a îmbrăcat în haine bărbătești,  atacându-i din toate părțile pe infanteriștii maghiari. Aceștia, luați prin surprindere, crezând că este cavaleria moților, s-au zăpăcit și s-au retras în dezordine, lăsând pe câmpul de luptă 30 de soldați morți, un căpitan și un sergent major. La trecerea  Someșului Rece, alți 100 din ei s-au înecat. Şi mai târziu, pe 6 iulie 1849, Pelaghia Roşu a fost în fruntea trupelor lui Avram Iancu şi l-a ucis pe comandantul maghiar Vasvari Pal, istoric și filosof, de orientare socialist utopic. În  anul1850, Palaghia Roșu este recompesată de guvernatorul Transilvaniei pentru meritele avute în timpul Revoluţiei paşoptiste. În actul de recompensă, se spun următoarele: „Pe temeiul preaînaltei împuterniciri dela 21 August 1850, ordonez, să se dee Pelagiei Roşu, mama lui Andreiu Roşu din Mărişel, decorat cu crucea de aur pentru merite, suma de o sută florini, drept premiu pentru demonstraţia săvărşită cu isteţime în contra insurgenţilor, pentru eliberarea satului ei, punându-se în fruntea unei cete de femei.”
Pe curând,
Earnest

Niciun comentariu: