CREDINŢE ŞI TRADIŢII (IX). SĂRBĂTORILE LUNII IULIE

  Sărbătorile creştine şi necreştine din luna iulie, numită popular luna "Cuptor", sunt, în general,  sub semnul Focului.

   În cultura românească, Focul vine din Soare, iar Soarele este patronul verii şi al vieţii, el fiind considerat sfânt. El este ochiul  de zi al lui Dumnezeu, după cum Luna este ochiul de noapte. Sărbătorile dedicate Focului abundă în luna iulie.

 Astfel, luna iulie începe cu sărbătoarea Anei-Foca, de pe 1 iulie. În această zi, nu se lucrează, căci îţi poate arde gospodăria. Biserica creştină comemorează în această zi pe doi importanţi doctori fără de arginţi din secolul V, Damian şi Cosma. Această zi era ţinută cu mare stricteţe ( în Republica Moldova se mai ţine), când se făceau rugăciuni pentru sănătate, iar "vindecătoarele" făceau descântece, în special pentru epilepsie şi febră tifoidă.

   Pe 8 iulie se ţine Pricopul sau Precupul, cel care pricopeşte (dă în copt) grâul, secara, orzul, ovăzul. În această zi, bărbaţii nu muncesc la câmp măcar până la prânz , pentru că Pricopul ar putea să dea grindină sau să prichească grânele (grăbirea uscării înainte ca acestea să "bage" o boabă în spic). Femeile ţineau această zi ca să nimerească aluatul. Acum se făceau şi în unele zone se mai fac ritualuri de apărare împotriva grindinii ca : înfingerea în pământ sau în grinda, pragul casei  a unui cuţit sau topor, aprinderea lumânării de la Înviere sau arderea salciei sfinţite de la Florii ori a crenguţei de tei de la Rusalii.

Între 14  şi 22 iulie se sărbătoresc Cîrcovii de Vară sau Cîrcovii Marinei. Cîrcovii sunt entităţi care îi însoţesc, câte trei, pe Ciurica, pe Sfânta Marina şi pe Sfântul Ilie,  păzind şi  îngrijind fiarele sălbatice. Aceasta era perioada de odihnă şi petrecere, cum este astăzi luna august. Se începea cu Ziua Femeii de pe 15 iulie, când era sărbătorită Ciurica ( despre această sărbătoare am vorbind în Ştiaţi că....Despre calendar), pe 17 iulie este trecută în calendarul creştin Sfânta Marina, despre care tradiţia populară spune că era sora  Sfântului Ilie. În această zi, femeile duceau usturoi, ceapă, pelin şi tămâie la biserică spre sfinţire. După slujbă, se dădea foc la tămâie şi se afumau usturoiul şi pelinul, care se păstrau pentru a lecui pe copii de epilepsie. Tot acum se mătura casa cu mături de pelin, împotriva puricilor. Această perioadă se încheie cu sărbătoarea Sfântului Ilie de pe 20 iulie, urmată de sărbătoarea lui Ilie Pălie de pe 21 iulie şi de sărbătoarea Sfântului Foca de pe 22 iulie, mutată de B.O.R. pe 23 iulie, pentru a sparge triada Pârliilor. Cei doi îl însoţesc pe Sfântul Ilie şi pedepsesc cu foc pe cei care nu le ţin sărbătorile. Sfântul Ilie aduce ploaie cu tunete şi fulgere. El are poruncă, spune tradiţia populară, de la Dumnezeu să trăsnească Diavolul, oriunde s-ar ascunde, de aceea dă cu săgeţi de foc (fulgere) până îl mântuie. Acum se sărbătoresc Moşii de Sfântul Ilie, când se duc la biserică ofrande de fructe de vară ( în special mere) pentru strămoşi. Cât despre Sfântul Foca, în alte spaţii geografice este patronul navigatorilor, numele lui venind de la focă ( cuvânt de origine greacă), nu de la foc, dar românii i-au dat altă semnificaţie, tinându-l de foc. ( probabil şi din cauză că în această lună erau şi mai sunt multe incendii, datorate căldurii excesive). Menţionăm că Sfântul Foca este singura sărbătoare creştină pe care o ţin musulmanii de la noi, de când le-au ars şapte case la oamenii care au muncit de ziua sfântului.

  Sărbătorile lunii iulie se încheie cu  ziua lui Pintilie Călătorul de pe 27 iulie. În această zi, se "întoarce crugul" (bolta cerească) spre toamnă, "se călătoreşte vara", care începe cu pălitul frunzelor de tei. Pintilie Călătorul apără vitele şi oamenii de multe boli, iar pe cei care-i ţin ziua  îi tămăduieşte de arsuri şi epilepsie şi îi apărau de brumă timpurie.

   Să vă ferească Dumnezeu de boli, incendii şi trăsnete  şi să aveţi parte de o lună prosperă!

Pe curând,

Earnest