luni, 14 aprilie 2014

FAMILIA BRÂNCOVEANU (IV). CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN TRANSILVANIA

Casa Ancuţei Brâncoveanu din Şcheii Braşovului
Biserica "Sf'ântul Nicolae"
Făgăraş (1697)
Constantin Brâncoveanu a intrat prima oară în contact cu românii din Transilvania la vârsta de 20 de ani, în anul 1674, când a fost trimis de domnitorul Ghica în Şcheii Braşovului să-i aducă în Muntenia pe refugiaţii Pârvu Cantacuzino, vărul său, şi pe ginerele acestuia, Teodor Balş. Mai târziu, va cumpăra aici două case, unde vor locui fiicele sale, Ancuţa şi Bălaşa, împreună cu soţii lor. La Braşov, şi-a comandat pecetea, când a ajuns domnitor şi tot aici s-a refugiat, în anul 1707, când s-a ivit un pericol din partea sultanului, care l-a trimis cu firman de mazilire pe Hasa-aga. După trecerea pericolului, întors în scaunul domnesc, a dat scutiri de bir în Bucureşti, românilor negustori din Braşov, căt şi oierilor care veneau în Muntenia. De asemenea, a solicitat pe meşterii argintari să facă ferecături pentru cărţi şi să împodobească palatul domnesc şi bisericile. Împreună cu mitropoliţii Teoctist şi Antim Ivireanul a încurajat pe români cu scrisori şi cărţi, în lupta împotriva uniaţilor. Cele două fiice ale sale vor face danii Bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului. Cu daniile lăsate prin testament de către Ancuţa s-a construit paraclisul bisericii, unde se află piatra de mormânt a acesteia. În oraşul Făgăraş, pentru că ortodocşii nu mai aveau biserică datorită faptului că aceasta a ars în urma unui incendiu în anul 1657, domnitorul a ctitorit în anul 1697 Biserica „Sfântul Nicolae”, având ca model Capela palatului domnesc. Pictura a fost executată de zugravii Preda şi Teodosie.  În anul 1723, biserica a fost luată cu forţa de autorităţi şi dată greco-catolicilor. Însă marea ctitorie a lui Brâncoveanu în Transilvania este Mănăstirea Brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, ridicată între anii 1696 şi 1707, pe domeniul aparţinând din anul 1654 lui Preda Brăcoveanu. Arhitectura bisericii mănăstirii se încadrează întru totul în stilul brâncovenesc. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul  în anul 1785, de către generalul Preiss,în timpul răzmerițelor religioase. Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926, păstrând în interiorul bisericii pictura originală executată în anul 1766 de zugravii Pană şi Ionaşcu.
Mănăstirea Brâncoveanu,
Sâmbăta de Sus (1696-1707)
  Cu spijinul Mitropolitului Antim Ivireanul, cel care a susţinut prin tipăriturile sale introducerea limbii româneşti în cult, a răspândit cărţi religioase şi „de meditaţie” în Transilvania, ca armă de supavieţuire şi de întărie a ortodoxiei şi a românismului în Transilvania stăpânită de habsburgi.
Pe curând,

Earnest

Un comentariu:

Anonim spunea...

Ar trebui ca românii din Transilvania să se întoarcă spre patriotism. Snobismul este la putere!